Dar am avut nevoie de mult sprijin și timp pentru a ajunge aici, în special de sprijinul celor de la Parada. Parada e un ONG care se ocupă de copiii și tinerii fără adăpost din București. Sunt cu sutele în situația asta. În plus, Parada lucrează și cu familii care trăiesc în sărăcie.

Cei de la Parada au lucrat cu mine pe parcursul perioadei de școală. Am avut multe discuții prin care încercau să mă convingă să mă întorc la școală, ceea ce am și făcut până la urmă. Am făcut și liceul, ceea ce mi-a deschis multe uși. În plus, Parada, m-a susținut la modul concret, de exemplu au avut grijă să am cele necesare pentru școală.

Parada m-a susținut dându-mi sfaturi. Asta fac cu toți copiii și cu tinerii care vin la centrul lor. Nu forțează pe nimeni să facă ceva.

Cu generațiile dinainte era diferit. Acum, mulți copii vin direct de pe stradă. Nu au mers niciodată la școală, spre deosebire de cei din generația noastră. Am avut puțin noroc, am mers la școală cât timp am fost în orfelinat, înainte să trăiesc pe stradă. Acum e foarte greu să convingi copii să se întoarcă la școală. Familiile lor trăiesc de pe o zi pe alta, fără să se gândească la asta. Părinții nu au mers prea mult la școală, deci le e greu să îi sprijine pe cei mici.

Unii copii merg la școală în încercarea de a-și termina studiile. Părinții îi lasă. Alteori, copii doar vin la centru, învață doar bazele, suficient cât să se descurce în viața de zi cu zi. Depinde de la copil la copil.

Când ești un copil al străzii, ai sentimentul — pe care l-am avut și eu — că nu-ți vei depăși vreodată condiția. Copiii se simt epuizați de stilul de viață pe care îl duc și se simt dezamăgiți de ei înșiși. Nu au încredere în ei.

De aceea, când îmi trecea prin minte să reîncep școala, nu făceam asta doar datorită Parada, ci și fiindcă îmi doream eu.

Primul pas a fost să mă conving că pot să o fac, că voi reuși. Dacă ai capacitatea să-ți reconstruiești încrederea în tine, poți ajunge departe.

Ai nevoie de un mediu propice. Trebuie să ai mereu o persoană optimistă lângă tine. Totuși, chiar dacă un tânăr are parte de încredere necondiționată și de mult sprijin, cum oferă cei de la Parada, în momentul în care nu reușește să-și restabilească încrederea în sine, totul e degeaba. Parada, sau oricine vrea să ajute, își vor fi pierdut timpul.

Viața e foarte grea pentru noi. Dacă îți plângi mereu de milă, „De ce? De ce? De ce mi se întâmplă doar mie?”, e ca și cum ai rămâne mereu blocat în același loc. Dar dacă ai o atitudine pozitivă și iei totul ca pe o experiență, cum fac eu acum, încet, încet vei reuși.

Vin în continuare la Parada să ajut și ca să insuflu încredere. Unii copii îmi spun, „Oh, am auzit că ai casă și loc de muncă.” Îmi spun întrebări ca „Bine, dar care e secretul tău? Cum te descurci?” Sunt un exemplu. Veștile se răspândesc repede când faci un lucru bun.

De la început, cei de la Parada au avut încredere în noi. Astfel, încet, încet, am reușit să ne restabilim încrederea în sine. Este unul din rolurile celor care lucrează la Parada: să le spună copiilor care trăiesc pe stradă „Avem încredere în tine.”